Indiferent cât am evoluat noi, ca indivizi sau societate, încă ne caracterizează și ni se aplică foarte bine proverbele inventate în urmă cu sute de ani.
”Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia” este o expresie reprezentativă pentru mare parte dintre oamenii aflați în orice sistem, domeniu, la orice nivel. Invidia, frustrarea, lipsa empatiei sunt doar câteva dintre însușirile pe care, fie că vrem sau nu le răsfrângem asupra celorlalți. Mulți dintre indivizi nu depun niciun minim de efort pentru a-și face datoria, meseria pentru care sunt plătiți, ci caută să găsească tot felul de defecte și slăbiciuni la cei din jurul lor, se leagă de orice lucru nesemnificativ pentru a ”arăta” cât de pricepuți sunt. În același tablou poate intra și zicala ”Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea”, și putem observa cu ușurință că indiferent de ițele pe care le țes, cei care joacă murdar, ajung să își găsească finalul în propriile intrigi, mai devreme sau mai târziu. Sunt unii care ”calcă pe cadavre” (tot o vorbă din popor) pentru a-și atinge anumite scopuri, chiar dacă la un moment dat au fost la același nivel cu cei pe care îi sapă.
Nu mai e un secret pentru nimeni și vedem în jurul nostru permanent, indiferent de domeniu de activitate, cum cei fără coloană vertebrală își aranjează viața, stând ”Cu fundul în două luntrii”, dând de cele mai multe ori ”vrabia din mână pentru cioara de pe gard”. ”Când te-a înşelat cineva odată, e de vină el; când te-a înşelat a doua oară, eşti de vină tu” este un alt proverb din care fiecare ar trebui să învețe ceva și să-l aplice în orice fel de situație și relație interumană, nu neapărat doar în raporturi de serviciu. Și aici se poate face, foarte bine, diferența în a acorda unei persoane ”o a doua șansă” și a ”cădea și a doua oară în plasa unui om”, care nu are ce să îți ofere decât trădare.
Dacă am ține cont de vorbele bătrânilor noștri, ”Să stăm strâmb și să judecăm drept”, societatea în care trăim ar fi alta.
Comentarii despre acest post