VIDEO Kovesi, declarație de mare bun-simț: „Doresc stoparea îngenuncherii procurorilor. Nu doresc repunerea pe funcție și nici bani”

Kovesi, declarație de mare bun-simț: „Doresc stoparea îngenuncherii procurorilor. Nu doresc repunerea pe funcție și nici bani”. L. C. Kovesi explică de ce a sesizat CEDO: „Doresc stoparea îngenuncherii procurorilor. Nu doresc repunerea pe funcție”.

Laura Codruța Kovesi a explicat, miercuri, de ce a sesizat CEDO după revocarea sa din funcția de procuror-șef al DNA. „Mi-au fost încălcate drepturi fundamentale”, a spus Kovesi, precizând că nu a cerut despăgubiri și că nu dorește „repunerea pe funcție”.

„Nu este vorba despre bani. Prin cererea pe care am formulat-o nu am solicitat plata unor despăgubiri, ci vorbim despre o chestiune de principiu. Am solicitat CEDO să constate că mi-au fost încălcate, în această procedură de revocare, anumite drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv”, a declarat fosta șefă a DNA. „Prin această acțiune, eu nu doresc repunerea pe funcție”, a adăugat ea. 

„Într-o procedură în care eu nu eram parte, nu am fost citată, nu am avut dreptul să îmi fac apărarea, nu am avut posibilitatea să intervin în proces, mi s-a aplicat o sancțiune a revocării de către CCR, cu toate că în legea CCR această atribuție de revocare sau de sancționare a procurorilor cu funcții de conducere nu este prevăzută. Deci este o chestiune de principiu. Mai mult decât atât, este o decizie care a fost definitivă, ea nu poate fi atacată. Doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicarea unei astfel de proceduri abuzive și altor procurori cu funcții de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deține o funcție de conducere în Ministerul Public”, a mai spus L. C. Kovesi.

Întrebată dacă se referă la un procuror anume, ea a răspuns: „Da. Așa cum am declarat și la finalul mandatului meu de procuror-șef, acest atac urmărește îngenuncherea statului român. Prin aceste atacuri și prin aceste modalități stoparea activității procurorilor, stoparea independenței procurorilor, se încearcă îndepărtarea din funcție a procurorilor care doresc să continue lupta anticorupție”. 

În cazul procurorului general Augustin Lazăr, mandatul său este în plină procedura de revocare. În ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii și a recomandărilor din raportul MCV, ministrul Justiției a făcut şi ultimul pas în procedura de revocare demarata în octombrie anul trecut și a cerut președintelui să îl demită.

Răspunsul șefului statului a venit vineri și a declarat ferm că nu îl va revoca pe Augustin Lazăr din funcția de procuror general al României.

„Ministrul Justiţiei, neavând altă treabă de făcut, mi-a mai trimis încă o dată documentele de revocare. (…) Nu voi revoca pe procurorul general Augustin Lazăr. Face o treabă foarte bună acolo. Sunt mulţumit”, a declarat Klaus Iohannis.

Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA

Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, potrivit unui răspuns al Parchetului general pentru G4Media.ro. Kovesi susține că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituțional soluționat la CCR, că instanța constituțională a hotărât revocarea sa dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra.

 “Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute înConvenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională.

Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.

Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedurăi nternă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac ”, a declarat Laura Codruţa Kovesi în răspunsul pentru G4media, dat prin intermediul Biroului de presă al Parchetului general.

Pe 9 iulie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruța Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională.

 
”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant, că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție”, a anunțat pe 9 iulie purtătorul de cuvânt al Administraţiei prezidenţiale, Mădălina Dobrovolschi.

”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, atrage atenția că, indiferent de numele procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, această instituție are obligația să-și continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanță”, a mai precizat ea.

Purtătorul de cuvânt al președintelui a subliniat că șeful statului atrage atenția că lupta împotriva corupției nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. ”Corupția afectează viața fiecărui cetățean și dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal sau de grup, iar deturnarea resurselor publice și blocarea luptei anticorupție se traduce prin lipsa de spitale, școli, autostrăzi, administrație publică eficientă”, a explicat Mădălina Dobrovolschi.

Ea a precizat că președintele consideră că România nu poate face pași înapoi de la statutul de țară în care domnește legea și în care supremația Constituției este respectată: ”În România, lupta împotriva corupției nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue. Niciuna dintre instituțiile implicate în lupta împotriva corupției nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare”.

”Hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către Președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept. Prin Decizia nr. 358/2018 Curtea Constituțională a decis, și citez aici: Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi”, a justificat Mădălina Dobrovolski revocarea de către Klaus Iohannis a Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.

sursa:comisarul.ro

Pe aceeași temă