Fizicianul Stephen Hawking a decedat la vârsta de 76 de ani

Fizicianul Stephen Hawking a decedat miercuri dimineata la locuinta sa din Cambridge, potrivit unui anunt facut de familia sa, preluat de presa straina. Copiii lui Hawking- Lucy, Robert si Tim – au declarat: „Suntem profund tristati ca tatal nostru iubit a murit astazi. A fost un mare om de stiinta si un om extraordinar a carui munca si mostenire vor dainui multi ani”.

Cateva repere ale vietii lui Stephen Hawking:

Teoretician al originii universului si unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, Hawking s-a nascut in 8 ianuarie 1942.

In 1962 – la varsta de 20 de ani – obtine titlul de Doctor in Fizica la Trinity Hall din Cambridge, unde isi incepe activitatea didactica si stiintifica.

Un an mai tarziu, in 1963 (pe cand avea 21 de ani) Hawking observa pentru prima data o slabiciune a muschilor. In urma unui examen medical, se constata o boala progresiva de neuron motor, afectiune cunoscuta sub numele de Scleroza laterala amiotrofica. I se dau maximum 2 ani de trait.

Se casatoreste in 1965 cu Jane Wilde (divortand ulterior, in 1995, dupa o separare ce dura din 1990), si va avea trei copii.

Paralizia progreseaza si, cu timpul, devine complet imobilizat, isi pierde vocea si este constrans sa comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu miscari ale capului si globilor oculari, la o viteza de cincisprezece cuvinte pe minut

Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretica, relativitatea generala si mecanica cuantica. In anii 1965-1970 elaboreaza un model matematic asupra originii si evolutiei universului in expansiune, din momentul „marii explozii” initiale („The Big Bang”) si intreprinde studii asupra relatiei dintre gaurile negre din univers si termodinamica.

Mai tarziu, revine asupra acestei teorii, admitand ca radiatia se produce indiferent de procesul ce are loc inauntrul unei gauri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscuta sub numele de paradoxul informational al gaurilor negre. La Conferinta Internationala asupra Relativitatii Generale si Gravitatiei din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis ideea ca gaurile negre ar putea transmite, intr-o maniera deformata, informatii asupra intregii materii pe care au asimilat-o.

Autor al mai multor carti, dintre care unele au fost traduse in romana. A Brief History of Time, 1988 (publicata in limba romana sub titlul Scurta istorie a timpului, 2004), Einstein’s dream, 1993 (Visul lui Einstein si alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul intr-o coaja de nuca, 2004) si A briefer history of time, in colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurta istorie a timpului).

Pe aceeași temă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *